România în Primul Război Mondial (1914–1918)

La izbucnirea Primului Război Mondial, în vara lui 1914, România era legată printr-un tratat secret de Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), dar opinia publică era în favoarea Antantei, deoarece aceasta ar fi putut ajuta la unirea Transilvaniei cu țara. Regele Carol I, de origine germană, a murit la începutul războiului, iar noul rege, Ferdinand I, a trebuit să decidă. Guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a proclamat neutralitatea, folosind perioada de pregătire pentru negocieri cu ambele tabere.

Prin tratatul semnat cu Antanta la 4/17 august 1916, la București, România obținea garanția alipirii Transilvaniei, Banatului și Bucovinei, iar în schimb se angaja să intre în război. La 14/27 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei, iar armata română a pătruns în Transilvania. Din păcate, ofensiva nu a avut succes: efectivele erau insuficiente, armamentul slab, iar sprijinul aliaților s-a dovedit nesigur. Armata germană și austro-ungară, condusă de generalul Falkenhayn și feldmareșalul Mackensen, a lansat o contraofensivă puternică.

Armata română s-a retras din Transilvania, iar Mackensen a atacat dinspre sud, din Bulgaria. Bătălia de pe Argeș și Neajlov (noiembrie–decembrie 1916) a fost pierdută, iar București a fost ocupat la 6 decembrie 1916. Guvernul, regele și o mare parte din administrație s-au retras la Iași, care a devenit capitala provizorie a țării. Două treimi din teritoriu au fost ocupate de inamic. Totuși, armata nu s-a destrămat. În condiții grele, cu epidemii de tifos exantematic și cu mii de morți, a început reorganizarea ei cu ajutor francez, condus de generalul Henri Berthelot.

În vara anului 1917, armata română reorganizată a obținut cele mai importante victorii ale campaniei: Mărăști (iulie), unde generalul Alexandru Averescu a condus o ofensivă reușită, Mărășești (6 iulie–6 august), în care generalul Eremia Grigorescu a oprit înaintarea germană cu cuvintele „Pe aici nu se trece!”, și Oituz (august). Aceste lupte au salvat Moldova de ocupație. Ferdinand și-a asumat promisiunile făcute soldaților pe front în aprilie 1917: reformă agrară și votul universal. Legendarul Mausoleu de la Mărășești păstrează amintirea a mii de eroi.

După Revoluția rusă din octombrie 1917, Rusia s-a retras din război, iar România a rămas izolată, înconjurată de Puterile Centrale. Fără alte soluții, guvernul Averescu a semnat armistițiul de la Focșani (decembrie 1917), apoi Pacea de la Buftea–București, din 7 mai 1918, dură pentru România. Regele Ferdinand a refuzat să semneze tratatul, ceea ce a permis revenirea la război. La 10 noiembrie 1918, cu o zi înainte de capitularea Germaniei, România a reintrat în conflict. Prin sacrificiile sale (sute de mii de morți, militari și civili), țara a câștigat dreptul de a participa la Conferința de Pace din 1919.