România în NATO și Uniunea Europeană: prezentul

Integrarea în structurile euro-atlantice a fost obiectivul principal al politicii românești după 1990. La 29 martie 2004, România a devenit membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), o garanție de securitate colectivă fără precedent în istoria sa. La 1 ianuarie 2007, după încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană și semnarea Tratatului de aderare în 2005, România a devenit stat membru al UE, odată cu Bulgaria. Aceste evenimente au consacrat reintegrarea țării în spațiul civilizației occidentale, din care fusese izolată timp de patru decenii.

În perioada următoare, țara a cunoscut o creștere economică importantă, dar și neajunsuri. Produsul intern brut a crescut semnificativ până în 2008, când criza financiară globală a lovit economia, iar guvernul a adoptat măsuri de austeritate în 2010. Milioane de români au emigrat pentru a lucra în străinătate, în special în Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, ceea ce a determinat un important transfer de bani către familii, dar și scăderea populației. Recensământul din 2021 a arătat aproximativ 19 milioane de locuitori, în scădere față de peste 22 de milioane în 1992.

Pe plan politic, anii 2000–2020 au fost marcați de lupta împotriva corupției, în care Direcția Națională Anticorupție a avut un rol important, și de tensiuni între partide. Traian Băsescu a fost președinte între 2004 și 2014, urmat de Klaus Iohannis, ales în 2014 și reales în 2019. În 2013–2014, România a lansat proiecte de infrastructură, iar Bucureștiul a devenit un centru regional de tehnologie. Protestele civice din 2012, 2017 și 2018 au arătat vitalitatea societății civile. Autostrăzile, aeroporturile și rețeaua de gaze s-au extins, dar infrastructura rămâne încă un domeniu de dezvoltare.

În 2020–2022, pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Rusia în Ucraina, la 24 februarie 2022, au pus la încercare securitatea regiunii. România a primit sute de mii de refugiați ucraineni și a sprijinit Ucraina, iar prezența forțelor aliate pe teritoriul ei s-a întărit. Aderarea la spațiul Schengen s-a realizat în două etape: frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024, iar cele terestre la 1 ianuarie 2025. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent, care a declanșat o dezbatere publică intensă.

În 2025, alegerile prezidențiale repetate au fost câștigate de Nicușor Dan, fost primar general al Capitalei, care a depășit în turul al doilea, la 18 mai, un candidat naționalist. România are o istorie de peste două milenii, care i-a format identitatea: latinitatea limbii, credința, spiritul de apărare a pământului, dorința de unitate. Pentru un tânăr de azi, lecția istoriei înseamnă respectul pentru trecut, cunoașterea greșelilor, recunoștința față de cei care au apărat țara și responsabilitatea de a construi un viitor în libertate, în democrație și în pace.